Locul și data nașterii lui mitai eminescu, sub semnul controverselor
Mihai Eminescu, considerat cel mai cunoscut poet din limba română, continuă să fie subiectul unor dezbateri aprinse, chiar și după 170 de ani de la naștere. Deși versurile sale rămân celebre și iubite, biografia sa ascunde numeroase mistere, printre care și detalii despre locul și data nașterii sale.
Potrivit mai multor surse și documente, data reală a nașterii poetului a fost discutată intens. În 1889, Mihai Chintescu a afirmat, la Ateneul Român, că Eminescu s-a născut într-un sat din Moldova, Soleni. În același timp, în registrul membrilor Junimii, Eminescu însuși a consemnat că s-a născut în Botoșani, la data de 20 decembrie 1840. Totodată, în registrele de școală primară, poetul a fost înscris pe 5 decembrie 1850, iar în documentele gimnaziului din Cernăuți apare data de 14 decembrie 1849.
Discuțiile au continuat, însă, în urma unei scrisori trimise de sora poetului, Aglae Drogli, către Titu Maiorescu, în care se menționează că Eminescu s-a născut pe 20 decembrie 1849, în Ipotesti. Este de remarcat și declarația fratelui său, Matei, care afirmă că Eminescu s-ar fi născut pe 8 noiembrie 1848, în Dumbrăveni. În cele din urmă, data și locul oficial acceptate de autorități au devenit 15 ianuarie 1850, în Botoșani, unde a fost și botezat.
Mihai Eminescu și-a petrecut copilăria în satul Ipotesti, în casa părinților, petrecând timp în împrejurimi. Potrivit unor surse citate de alba24.ro, fratele său, Matei, a descoperit o psaltire veche în care tatăl lor nota numele real al poetului, Mihai Eminovici, care a fost schimbat ulterior în Eminescu de către Iosif Vulcan.
Teorii ale conspirației despre moartea poetului
Printre subiectele sensibile se numără și moartea și posibilele teorii ale conspirației. Unele speculații susțin că Eminescu ar fi fost victimă unui asasinat, printr-un tratament bazat pe injectii cu mercur într-un sanatoriu condus de Dr. Alexandru Sutu, ceea ce ar fi dus la agravarea sănătății și, în final, la decesul său.
Conform unor istorici, precum Theodor Codreanu, tratamentul cu mercur ar fi fost cauza principală a morții, iar prieteni precum Xenopol, Alexandru C. Cuza, Tudor Vianu și George Călinescu au avut gânduri de susținere pentru poet și au contestat diagnosticul de nebunie. În plus, potrivit acestor surse, Eminescu ar fi fost urmărit de serviciile de informații ale Austro-Ungariei, din cauza poziției sale critice exprimată în ziarul „Timpul”. În opinia lui Codreanu, poetul avea conștiința că a fost sechestrat ilegal și trăit ca un deținut politic.
Se bănuiește, astfel, că în urma unor decizii discutabile, Titu Maiorescu, aflat la Viena, ar fi trimis o scrisoare prin care îl trimite la Iași, ceea ce unii consideră o manevră fatală pentru Eminescu. Tratamentele dure și tratamentul cu mercur i-au provocat, se pare, decesul pe 15 iunie 1889, motiv pentru care unii cercetători, printre care George Călinescu, au formulat în 1932 ipoteza că poetul ar fi suferit de sifilis.
Conform cinează, mărturii și studii, moartea lui Eminescu rămâne încă un mister, iar adevărul complet despre naștere și sfârșit continuă să fie cercetat.
Distribuie aceasta stire pe social media sau mail
