Peştera Piatra Altarului din Parcul Natural Apuseni, aflată în zona Padiş din Munţii Bihorului, este considerată drept una dintre cele mai frumoase trei peşteri din Europa şi între primele zece din lume. Sanctuarul subteran sculptat de apă și timp a fost vizitat recent de către o echipă de speologi cu scopul de a monitoriza starea de conservare. Reprezentanții Adventure Center, o companie din Cluj specializată în programe de aventură, au publicat recent pe Facebook imagini care surprind bijuteria din subteranul Munților Apuseni. Tura a fost organizată cu sprijinul ODETA (Organizația de Dezvoltare Ecologică și Turism Activ), sub egida și supravegherea Parcului Natural Apuseni, în conformitate cu regulamentele stricte de acces în această zonă protejată. Peștera ascunde formațiuni spectaculoase, unice în Europa, rezultate în urma a milioane de ani de procese geologice lente și delicate. Peştera Piatra Altarului este clasificată în clasa de protecţie A, cea mai înaltă clasă de protecţie. Este de departe, din punct de vedere al importanţei ştiinţifice şi a frumuseţilor pe care le adăposteşte, „cea mai importantă peşteră din România şi una dintre cele mai valoroase din Europa şi poate chiar din lume”, declara în urmă cu câțiva ani Alin Moș, directorul Parcului Natural Apuseni. Peştera a fost descoperită în 1984 de către un tânăr de 23 de ani, Daniel Cârlugea, care ulterior a participat şi la explorarea ei, alături de alţi speologi, în mod special din cadrul clubului de speologie Politehnica din Cluj. De-a lungul timpului, acest club s-a ocupat şi de cartarea peşterii. A fost montat un sistem de închidere la intrarea în peşteră, cu toate că accesul este oricum foarte dificil. „Extraordinar de impresionant este densitatea de formaţiuni şi multitudinea de forme. Sunt două galerii mari, Sala Palatului şi Galeria Paradisului, în care, oricât ai fi de călit, nu poţi să nu rămâi cu gura căscată! Oriunde te-ai uita vezi ceva minunat. Ca să vă daţi seama de curăţenia şi frumuseţea de acolo, după ce au străbătut târâş, prin argilă, prin noroi, galeriile de acces, cei din prima echipă care au ajuns în sălile catedralei şi-au dat jos salopetele murdare, au rămas în trening, s-au descălţat şi au continuat să exploreze în şosete. E atât de alb şi de frumos! După chinul din galerii, ajungi în nişte spaţii atât de ample, că te pierzi. În sala palatului regăseşti grandoarea unei biserici”, îşi aminteşte speologul Daniel Cârlugea. În această sală a palatului s-a născut şi numele peşterii, care, deşi nu este cel oficial, este trecut în documente. „Deasupra peşterii există un grup de stânci numite Piatra Ponorului, dar pentru că în această sală din interior am observat că o formaţiune seamănă cu un altar, o colegă artistă, Atena, i-a dat numele Piatra Altarului. Noi am propus acest nume, în sistemul de cadastrare a peşterilor, dar pe vremea aceea nu s-a acceptat, desigur. Era prea ezoteric. De aceea în Catalogul sistematic al peşterilor din România este trecută Piatra Ponorului. După denumirea oficială apare însă şi alt nume sub care este cunoscută, respectiv Piatra Altarului”, spune Daniel Cârlugea. Porţiunea de intrare, până să ajungi la acele galerii cu formaţiuni deosebit de frumoase, este extrem de greu de parcurs de către omul obişnuit. Practic, aici pot să intre doar cei care au o pregătire specială în domeniul speologiei şi cu echipament adecvat. Şi, în primul rând, este nevoie de o aprobare dată de către Comisia Patrimoniului Speologic, din cadrul Ministerului Mediului, precum şi de avizul de la Administraţia Parcului Natural Apuseni. „Această frumusețe fragilă a fost remarcabil conservată datorită unui efort național constant de protejare a patrimoniului speologic, un efort care continuă prin acțiuni de monitorizare și cercetare specializată”, au mai transmis reprezentanții Adventure Center.