Cutremurul din 4 martie 1977, un moment tragic în istoria României

Pe 4 martie 1977, România a fost zguduită de un cutremur devastator, înregistrat cu o magnitudine de 7,2 grade pe scara Richter. Se împlinesc astfel 48 de ani de la acest eveniment tragic, conform surselor de știri, care notează că s-au pierdut peste 1.500 de vieți, iar aproximativ 11.000 de persoane au fost rănite.

La ora 21:22, cutremurul a lovit epicentrul în Munții Vrancei, provocând distrugeri masive în București și în alte regiuni din sudul și estul țării. În doar 56 de secunde, aproximativ 35.000 de locuințe au fost distruse. Cele mai afectate arii au fost Teleorman, Dolj, Ilfov, Prahova, Iasi şi Vaslui.

După cutremur, pe 5 martie 1977, a fost declarată starea de necesitate pe întreg teritoriul țării. Președintele Nicolae Ceaușescu s-a întors dintr-o vizită în Nigeria, iar în Capitală s-au prăbușit 32 de blocuri de locuințe. Conform datelor Ministerului Sănătății, până în seara acelei zile, au fost înregistrate 508 decese și peste 2.600 de răniți, în București avându-se 1.773 de internări.

De asemenea, seismul a fost simțit și în țările vecine, fiind înregistrat de observatoare seismologice din întreaga lume. Echipe de salvare formate din militari, studenți și medici au acționat rapid, lucrând zi și noapte pentru a salva persoanele surprinse sub dărâmături.

Din păcate, cutremurul din 1977 a dus la dispariția multor personalități culturale și științifice. Printre aceștia se numără Anatol Emilian Baconsky și Toma Caragiu.

Cutremurul a fost precedat de alte seisme semnificative, inclusiv unul de 7,4 grade în 1940, care a dus la moartea a 1.600 de persoane. În urma tragediei din 1977, România a învățat cât de importantă este pregătirea pentru calamități și a implementat măsuri care să ajute la prevenirea unor astfel de situații în viitor.