Comunitatea bulgară din Vintu de Jos, un capitol mai puțin cunoscut al diversității culturale din Transilvania, a lăsat o amprentă semnificativă în istoria zonei, relatează Alba24.ro. Situată pe valea Mureșului, în apropiere de Alba Iulia, această localitate a fost un punct strategic datorită căii ferate și accesului la centre administrative importante. Printre numeroasele comunități care s-au stabilit aici de-a lungul vremii, în special în secolele XVII-XIX, a fost și comunitatea bulgară, formată în valuri de migrație, conform relatărilor din cadrul comunității locale.

Comunitatea bulgară din Vintu de Jos, un capitol mai puțin cunoscut al diversității culturale din Transilvania, a lăsat o amprentă semnificativă în istoria zonei, relatează Alba24.ro. Situată pe valea Mureșului, în apropiere de Alba Iulia, această localitate a fost un punct strategic datorită căii ferate și accesului la centre administrative importante. Printre numeroasele comunități care s-au stabilit aici de-a lungul vremii, în special în secolele XVII-XIX, a fost și comunitatea bulgară, formată în valuri de migrație, conform relatărilor din cadrul comunității locale.

Sosirea bulgarilor în această regiune a avut explicații istorice complexe, iar conform sursei citate, majoritatea au fost refugiați ortodocși sau greco-catolici care au fugit din Balcani pentru a scăpa de prigoana otomană. Printre aceștia se numără meșteșugari, grădinari renumiți pentru priceperea lor în cultivarea legumelor, dar și foști militari sau coloniști aduși de Imperiul Habsburgic pentru a sprijini dezvoltarea economică a zonei, notează reprezentanții comunității din Vintu de Jos.

Potrivit azi, aceste bulgari au adus cu ei un univers cultural bogat. Obiceiurile culinare, de exemplu, s-au integrat rapid în viața locală, iar zacusca are variante apropiate de cele din cultura bulgară, menționează alba24.ro. Limba bulgară a fost păstrată în familie pentru mai multe generații, fiind un simbol al identității etnice transmis cu grijă de la părinți la copii. Limba și tradițiile culturale au lăsat urme și în dialectul local, lingviștii observând uneori un accent specific care trădează originea bulgară a unor familii.

Din punct de vedere religios, bulgarii și-au construit propriile biserici sau capele, în funcție de confesiunea lor și de resursele disponibile. Deși, astăzi, urmasii acestor bulgari sunt în mare parte asimilați, unii păstrează cu mândrie amintirea rădăcinilor lor. Documentele din perioada interbelică, precum și poveștile transmise în familie, menționează frecvent originea bulgară, fiind astăzi importante pentru recuperarea istoriei acestei comunități aproape uitate.

O legendă locală, citată de sursa menționată, spune că primii bulgari au venit la Vintu aducând semințe de roșii nemaivăzute și o carte de rugăciuni scrisă cu litere necunoscute, iar într-o singură vară, grădinile lor au înverzit și au înflorit, parcurgând pajiștile din zonă, ceea ce a impresionat comunitatea locală. Potrivit acestei povestiri, Dumnezeu i-ar fi trimis pe acești oameni "să învețe pământul cum să rodească mai bine".