Sfinții Petru și Pavel, doi dintre cei mai importanți apostoli ai lui Iisus Hristos, sunt sărbătoriți pe 29 iunie, zi cu mare însemnătate în calendarul creștin-ortodox. Sfinții Petru și Pavel sunt sărbătoriți împreună pe 29 iunie pentru că au murit în aceeași zi, în anul 67 după Hristos. Cei doi apostoli au murit pentru credința lor, dar în moduri diferite: Pavel, fiind cetățean roman, a fost decapitat, iar Petru a fost răstignit cu capul în jos. În icoane, Sfântul Petru este reprezentat ca un bătrân cu păr cărunt și barbă rotundă, iar Sfântul Pavel apare de obicei cu fruntea înaltă, cu început de chelie, având barbă lungă și cenușie, potrivit crestinortodox.ro. Vezi MESAJE pentru sărbătoriţi, de Sfinţii PETRU și PAVEL Sfântul Apostol Petru, care mai înainte de apostolie se numea Simon, era de neam iudeu, din hotarele Galileei cea din Palestina, dintr-o cetate mică şi neslăvită, care se numeşte Betsaida. Numele său original era Simon și a fost unul dintre primii discipoli ai lui Iisus. A fost numit de către Iisus Hristos „Petrus” (care înseamnă „piatră” în limba latină), pentru că Isus a spus că Biserica va fi zidită pe credința lui. Petru a fost liderul grupului apostolilor și a jucat un rol crucial în răspândirea creștinismului. El este cunoscut pentru mărturisirea sa de credință în Hristos și pentru faptul că a fost martor ocular al minunilor și învierii lui Iisus. Numele său original era Saul și a fost unul dintre principalii persecutori ai creștinilor. Pe drumul spre Damasc, a avut o experiență în care l-a întâlnit pe Iisus Hristos și așa a fost convertit la creștinism. După aceasta, Saul și-a schimbat numele în Pavel și a devenit unul dintre cei mai influenți apostoli ai creștinismului. Potrivit relatărilor biblice din Faptele Apostolilor, în timpul călătoriei sale, în mijlocul zilei, pe neașteptate, o lumină puternică din cer l-a învăluit pe Saul și l-a aruncat la pământ. În acel moment, el a auzit o voce care i-a spus: „Saul, Saul, de ce Mă prigonești?” Saul a întrebat cine este și vocea a răspuns: „Eu sunt Iisus…”. Astfel, această experiență a avut un impact profund asupra lui Saul. A rămas orb pentru o perioadă de trei zile și a fost condus de către însoțitori la Damasc. În Damasc, Saul a fost vizitat de Anania, un creștin care l-a botezat și i-a spus că misiunea sa va fi aceea de a fi „un vas ales” al lui Isus Hristos și de a-I vesti numele înaintea popoarelor, împăraților și a copiilor lui Israel. A călătorit pe scară largă și a fondat numeroase comunități creștine în diferite regiuni. Pavel este cunoscut pentru scrierile sale, epistolele, care sunt parte a Noului Testament al Bibliei. Potrivit tradiției, a fost decapitat în timpul persecuției creștinilor sub împăratul roman Nero. Petru a fost chemat la apostolie după fratele său Andrei, dar apare primul în listele din Noul Testament. El a fost pescar, un om simplu, căsătorit, și a fost mereu alături de Iisus în timpul activității Sale pe pământ. Pavel, în schimb, a fost cel din urmă chemat să fie apostol. Nu L-a cunoscut pe Hristos în timpul vieții Sale, dar a devenit un mare propovăduitor al credinței. Era un om educat, cu o cultură înaltă, și a fost necăsătorit, potrivit aceleiași surse. Petru a oscilat între păstrarea tradițiilor iudaice și adaptarea la noii credincioși, în timp ce Pavel a susținut cu fermitate că noii creștini nu trebuie obligați să respecte toate legile vechi, cum ar fi tăierea împrejur. Amândoi au avut trecuturi marcate de greșeli: Petru s-a lepădat de Hristos, iar Pavel a prigonit creștinii. Dincolo de aceste diferențe, amândoi s-au pocăit, au propovăduit credința cu toată inima și și-au dat viața pentru Hristos. CITEȘTE ȘI: Postul Sfinților Apostoli Petru și Pavel începe pe 16 iunie 2025. Reguli alimentare pentru Postul de Vară Sărbătoarea Sfinţilor Apostoli este cunoscută ca Sânpetru de vară. Astfel, aceasta marchează miezul verii agrare şi începutul secerişului. Sânpetru este un personaj îndrăgit în povestirile şi în snoavele populare. În vremuri îndepărtate, când oamenii erau mai religioşi, Sânpetru de vară mergea pe pământ fie singur, fie însoţit de Dumnezeu, era îmbrăcat în straie ţărăneşti, fiind preocupat ca orice gospodar de creşterea vitelor şi, mai ales de pescuit. Sânpetru este un bun sfetnic al lui Dumnezeu, care-l consultă în luarea unor decizii. De aceea, Dumnezeu i-a încredinţat porţile şi cheile Raiului, spune tradiţia. Acolo fiind stăpân peste cămările cereşti, Sfântul Petru hrăneşte animalele sălbatice, mai ales lupii, dar fierbe şi grindina, care se topeşte în bucăţele mici şi nu mai este atât de periculoasă. În tradiția populară, până la această zi nu se scutură merii, pentru că se crede că așa sunt ferite ogoarele de grindină. Tot acum, Sânpetru pocneşte din bici, iar scânteile care apar cu acest prilej se transformă în licurici, care-i călăuzesc pe călătorii rătăciţi pe drumuri de munte sau în pădure. Pentru sporul casei şi pentru sănătate, se respectă tradiţia Moşilor de Sânpetru şi se sfinţesc la biserică pachete cu colaci, lumânări, mere dulci şi mere acrişoare; apoi, aceste ofrande se împart oamenilor săraci. O altă tradiție spune că, din respect pentru cei din familie care au murit, fetele și femeile tinere nu au voie să mănânce mere până la această sărbătoare. După praznic, tinerele pot mânca mere, dar femeile bătrâne au voie abia de Sfântul Ilie (20 iulie). În noaptea dinaintea sărbătorii, oamenii care au pistrui trebuie să se spele pe față cu apă chiar la miezul nopții, când cântă cocoșul. Tradiția spune că, dacă respectă acest obicei, pistruii nu se mai înmulțesc. Tot din bătrâni se spune că, dacă în ziua Sfinților Apostoli tună și fulgeră, nucile și alunele vor fi seci sau pline de viermi. Gospodarii țin cont de „sărbătoarea lupilor” și nu pun capcane și nici nu alungă lupii cu focuri de armă, ca să nu se apropie de gospodării și să nu atace vitele. Un alt obicei frumos este acela al împărțirii de mere și miere către prieteni și vecini, urându-le sănătate și spor în muncă. După ce oferim aceste daruri, este bine să mâncăm și noi din merele și mierea noului an și să ne punem o dorință. Se spune că aceasta se va împlini. În mediul rural, mamele pregătesc pentru fiicele lor un talisman dintr-o punguță roșie, în care pun un cățel de usturoi și frunze de pelin. Acesta se poartă trei zile, pentru a le feri pe fete de farmece și de iele.