22 februarie, Ziua Mondială a Cercetășiei. Povestea lui Baden Powell, fondatorul Mișcării Scout. Pe 22 februarie, Organizația Mondială a Mișcării Cercetășești, cea mai veche organizație globală pentru copii și tineri, celebrează Ziua Mondială a Cercetășiei. În această zi, se marchează și aniversarea fondatorului mișcării, lordul englez Robert Baden-Powell. Cercetașii sunt activi și în Alba Iulia, prin Centrul Local „Axente Sever”, cel mai dinamic ONG de tineret din județ. Organizația Mondială a Mișcării Scout (WOSM) este o mișcare globală, non-profit și independentă, ce reunește 28 de milioane de membri din peste 216 țări și teritorii. Fondatorul acestei mișcări, Lordul Baden-Powell, s-a născut la Londra în 1857. În 1907, între 27 iulie și 8 august, a organizat o tabără pe insula Brownsea, în sudul Angliei, pentru 20 de tineri, unde a promovat prin educația non-formală spiritul aventurii, colaborarea în echipă și dezvoltarea personală prin propriile forțe. Acesta este momentul care marchează nașterea Cercetășiei. În 1912, au apărut primele grupuri de cercetași români (Blaj, Brașov, București), iar în 1914, datorită activității lor, s-a înființat oficial Asociația Cercetașii României. Baden-Powell, cunoscut de cercetași ca B.P., s-a născut pe 22 februarie 1857, la Londra. După ce nu a intrat la Universitatea Oxford, a ales cariera militară, obținând locul 5 la infanterie și 2 la cavalerie (din 717 candidați). Astfel, a fost promovat direct sublocotenent și trimis în India, pe 30 octombrie 1876. Între 1884 și 1885, a fost în Africa de Sud și apoi în Anglia. Un moment definitoriu al personalității lui Baden-Powell a fost campania din Zululand, când, pentru a evita pierderi inutile, a acceptat un duel cu regele zulu Dinizulu. După ce nu l-a putut înfrunta pe B.P., regele a lăsat jos scutul și i-a întins mâna stângă în semn de pace, zicând: „Bărbații adevărați își dau mâna stângă, pentru că aceasta vine de la inimă.” Astfel a apărut salutul cercetașilor. Între 1899-1900, Baden-Powell a apărat orașul Mafeking în timpul războiului cu burii, cu doar 1.250 de soldați față de 9.000 de asediatori. A organizat un corp de cadeți format din băieți cu vârsta de 12-16 ani, care au acționat ca cercetași și sanitari. După 217 zile, orașul a fost salvat. Întors în Londra, a fost sărbătorit ca erou, avansat general-maior și distins de regina Victoria cu Ordinul Bath. În 1907, Baden-Powell a organizat prima tabără de cercetași pe insula Brownsea, în sudul Angliei, cu 22 de tineri din diverse medii sociale. Aceștia au fost împărțiți în patru patrule și învățați prin joc și muncă, fiecare șef de patrulă având responsabilitatea totală pentru membrii săi. Acest concept de grupuri mici și responsabilitate a fost cheia succesului. În 1908, B.P. a publicat „Scouting for Boys”, o carte cu un impact uriaș, care a dus la formarea „British Boy Scout Association” și atragerea a 60.000 de membri până la sfârșitul anului. Cartea a promovat o educație mai deschisă, în care profesorul era partenerul elevului, nu stăpânul lui și a fost scrisă într-un stil accesibil, ca o poveste, nu ca o teorie pedagogică. În 1909, la prima întâlnire a cercetașilor, au participat 10.000 de Boy Scouts, iar atunci a apărut și prima grupă de cercetașe, „Girl Scouts”. Mișcarea a crescut rapid, iar în 1910, la sfatul regelui George V, Baden-Powell s-a retras din armată pentru a se dedica complet cercetășiei. În august 1920, a avut loc prima întâlnire internațională de cercetași, denumită „jamboree”, iar Baden-Powell a fost proclamat „Chief Scout of the World”. Tot atunci, la Londra, s-a înființat „Biroul Internațional”. Baden-Powell a murit pe 8 ianuarie 1941, la Nyeri, în apropiere de Nairobi, unde a fost înmormântat pe 9 ianuarie. Coșciugul său a fost învelit în steagurile internaționale ale cercetașilor și cercetașelor. Pe piatra sa funerară se află doar titlul „Chief Scout of the World” și semnul cercetășesc. Simțind că sfârșitul se apropie, a scris ultimul său mesaj pentru cercetașii lumii. România a fost printre primele țări unde cercetășia a fost introdusă ca metodă educațională. Astfel, Asociația Cercetașilor a fost înființată sub patronajul regelui Ferdinand. Primele grupuri de cercetași au apărut în Blaj, Brașov și București în 1912. Pe 12 mai 1914, a fost oficial constituită Asociația „Cercetașii României”, iar în 1922, România a devenit membru fondator al Organizației Mondiale de Cercetași. Prima jamboree din România a avut loc la Sibiu în 1930. Pe 24 ianuarie 1937, Carol al-II-lea a desființat Asociația Cercetașilor și a înființat Straja Țării. Cercetășia a fost foarte populară printre tinerii români, inclusiv personalități precum Mircea Eliade (care a scris un jurnal de camp), George Călinescu, Tudor Arghezi, Grigore Antipa și alții. Asociația Cercetașilor din România a fost reînființată pe 20 iunie 1990 și, începând din 17 noiembrie 1993, a primit denumirea de Organizația Națională „Cercetașii României” (ONCR). Organizația include patru ramuri de vârstă: lupișori (7-10 ani), temerari (11-14 ani), exploratori (15-18 ani), seniori (18-21 ani) și lideri (peste 18 ani).