Târgul de Fete de pe Muntele Găina este un eveniment unic în România, cu o tradiție care începe în anul 1816. Aflat în inima Munților Apuseni, evenimentul era inițial un prilej rar de întâlnire între familiile din satele izolate de munte. Târgul de Fete de pe Muntele Găina se desfășoară în acest an în weekendul 19 – 20 iulie. Evenimentul aduce din nou în prim-plan tradițiile românești, pe cel mai înalt platou al Munților Apuseni. Evenimentul este recunoscut ca având rădăcini adânci în istoria și spiritualitatea moților. Este o celebrare a identității românești și a legăturii dintre comunități din toate colțurile țării. În trecut, locuitorii din peste 80 de sate ale Apusenilor se adunau pe platoul de la Găina pentru a face schimb de produse. Sătenii urcau pe munte însoțiți de tineri, care aveau prilejul să se cunoască între ei, iar, dacă se plăceau, ajungeau să se căsătorească. Astfel, târgul de pe Muntele Găina devenea un loc al cunoașterii pentru cei din zone mai îndepărtate. Muntele Găina era punctul central unde se întâlneau moții din județele Alba, Arad, Hunedoara și Bihor. Distanțele mari, lipsa drumurilor și izolarea comunităților făceau imposibilă interacțiunea între sate pe tot parcursul anului. Târgul devenea astfel o „rețea socială” a vremii, o ocazie de: Fetele erau aduse îmbrăcate în straie populare, cu zestre și năframe colorate, iar feciorii urcau muntele ca să le cunoască. Târgul de Fete de pe Muntele Găina s-a transformat în zilele noastre într-o sărbătoare câmpenească, unde lumea se adună, gata de petrecere cu muzică și dansuri populare, obiceiuri vechi și gastronomie tradițională. Amintiri despre începuturile acestui eveniment a relatat fondatoarea grupului de tulnicărese din Avram Iancu, prof. Elena Pogan (n. 20 iunie 1925 – d. 13 decembrie 2010) din Vidra: „Acolo, pe Muntele Găina, se adunau păstorii din trei comune, Vidra, Bolzești și Almaș și stăteau acolo cu oi, cu vaci, cu cai, cu ce aveau. Când venea vremea să coboare acasă, era vremea strânsului fânului. Atunci au vrut să facă o petrecere de despărțenie. Și așa a început Târgul de la Găina”, spunea aceasta. Mândrele, sperând că îşi găsesc soţ, veneau cu zestrea gata așezată pe cai, iar preoţii săvârşeau cununiile acolo, pe Muntele Găina. Ceremonia era însoţită de cântece şi jocuri cu „strigături”, iar fetele „se luau”, nu se cumpărau. Fetele se pregăteau ani întregi pentru ziua cea mare de pe munte. Fiecare familie, care avea fată de măritat, îşi ridica un cort pe munte, în care scotea zestrea la vedere şi îi aştepta pe peţitori. Nici feciorii nu se lăsau mai prejos. Aceștia se adunau însoţiţi de familiile lor şi aduceau ceea ce era mai bun, mai ales o curea frumoasă plină de argint şi aur, iar după ce îşi alegeau mireasa, urma o „încredinţare“ înaintea publicului, ce consta în schimbarea de năfrămi numite „credinţe“. După încredinţare, se lua prânzul, apoi se încingea hora peste târg, formată din moţi şi crişeni, care îşi adresau tot felul de satire. Din aceste glume, de cele mai multe ori se iscau certuri care degenerau în bătăi sau, aşa cum se zicea, în „nerânduieli“. La apusul soarelui, însă, toate bune şi frumoase. Oamenii începeau să plece râzând şi glumind. Crişeanul, fiind mai iute la fire şi rău la mânie fiindcă nu şi-a putut vinde oalele, începea să le spargă cu bâta. Moţul, în schimb, dorind ca oalele cumpărate să ajungă mai iute acasă, le dădea de-a rostogolul de sus din deal. Una dintre cele mai cunoscute legende vorbește despre locuitorii din Vidra de Sus, așezare aflată la poalele muntelui, care lucrau la băile de aur din Munții Bihariei. Acolo, în mijlocul munților, oamenii ar fi văzut de mai multe ori o găină de aur. Aceasta ieșea din adâncurile băilor și urca pe vârful muntelui, unde își clocea ouăle într-un cuib. Localnicii au încercat de multe ori să o prindă, dar găina, speriată, a fugit cu tot cu aur în adâncuri. Astfel, legenda spune că, de atunci, nu s-a mai găsit aur în zonă, iar oamenii au încetat să-l mai caute. Muntele a primit numele Găina și a devenit, în timp, graniță naturală între ținuturile moților și ale crișenilor. Totodată, a doua legendă vorbeşte despre o zână frumoasă şi foarte bogată, care avea o găină ce făcea ouă de aur. Odată pe an, zâna dăruia câte un astfel de ou unei fete sărace şi cuminţi, ca să aibă şi ea zestre pentru măritiş. Multă vreme, oamenii au trăit în armonie cu zâna, pentru că îi cereau sfatul şi ajutorul când aveau nevoie. Dar, într-o zi, cinci feciori din comuna Vidra, travestiţi în fete, s-au furişat până la adăpostul zânei, au aflat unde ţine găina cu ouăle de aur şi au furat-o, cu tot cu coşul plin de ouă. Însă, în fuga lor cea iute, cel care ducea coşul l-a scăpat, iar ouăle au ajuns în apele învolburate ale Arieşului, care şi acum mai are, ici-colo, sclipiri de aur în adânc. Speriaţi, feciorii au ascuns găina în Munţii Abrudului (renumiţi şi acum pentru bogăţia lor în aur). De atunci, Arieşul poartă în nisipul său fărâmituri de aur. Timp de sute de ani localnicii au scos aur din Arieş cu ajutorul unor instrumente rudimentare. Din păcate, în prezent aurul din bazinul Arieşului nu mai este exploatat. În fiecare an, în cea mai apropiată duminică de 20 iulie (Sfântul Ilie), mii de moţi şi turişti urcă pe platoul muntelui pentru a participa la „Târgul de fete”. Anul acesta, în 19 și 20 iulie, tradiția continuă printr-o nouă ediție a evenimentului Târgul de fete de pe Muntele Găina. Sâmbătă, 19 iulie 2025 Vârful Muntelui Găina Centrul Comunei Avram Iancu (baza Muntelui Găina) Vârful Muntelui Găina Duminică, 20 iulie 2025 Vârful Muntelui Găina