Ce este "popcorn brain" și cum ne afectează rețelele sociale capacitatea de concentrare
Ce este "popcorn brain" și cum ne afectează rețelele sociale capacitatea de concentrare
Fenomenul numit „popcorn brain” devine tot mai frecvent în lumea modernă, fiind legat de modul în care rețelele sociale și tehnologia digitală afectează rabdarea și concentrarea oamenilor. Potrivit site-ului alba24.ro, termenul este utilizat pentru a descrie o stare psihologică în care o persoană nu poate să își mențină atenția pentru perioade lungi. În esență, creierul devine dependency de stimuli rapizi și constant reinnoiti, iar acest lucru a fost evidențiat de un articol publicat de Clinica Mayo.
Termenul a fost inventat inițial de David M. Levy, doctor în filosofie și informatician la Universitatea din Washington, după cum menționează sursa citată. El l-a descris ca pe o dependență de multitasking-ul electronic, în care viața offline cu ritm mai lent nu mai prezintă interes. Studiile arată că aproape 62,3% din populația mondială utilizează rețelele sociale zilnic, cu o medie de peste două ore și 20 de minute, iar această tendință este în creștere, noteaza G4Media.
Cercetările sugerează că experiența „popcorn brain” duce la o scădere a capacității de concentrare și a toleranței la plictiseală. Platforme precum TikTok sau YouTube Shorts oferă conținut rapid și captivant, stimulând creierul să caute mereu noi senzații. Acest „sludge content”, care combină videoclipuri scurte cu elemente vizuale secundare, face ca atenția noastră să fie tot mai fragmentată, afectând memoria de lucru și flexibilitatea cognitivă.
Un simplu test recomandat de clinici este să pui telefonul într-o altă cameră și să urmărești de câte ori simți nevoia să îl verifici. Incomod? Potrivit acestor experți, acest obicei contribuie la apariția „popcorn brain” și la scăderea rezistenței la frustrare. Notificările frecvente și supra-stimularea potențează această stare, manifestată prin iritabilitate, dificultate în concentrare și o nevoie constantă de stimulare digitală.
Conform studiilor, supra-expunerea la tehnologie poate crește nivelul de stres și anxietate, afectând deciziile și relațiile sociale. Speciliștii de la MedLife adaugă că „nomofobia”, teama de a nu avea telefonul mobil la îndemână, este un alt semn al acestui fenomen.
Totuși, există și soluții. Pițând conștientizarea problemei, oamenii pot începe să își recunoască dificultățile și să își redobândească plăcerea pentru activitățile simple, fără stimulare digitală constantă, menționeaza alba24.ro. Îmbunătățirea concentrării și reducerea dependenței de stimuli rapizi pot fi pași esențiali pentru sănătatea mentală și pentru o viață mai echilibrată.
